-anaerob

/Piesă de teatru/ După câteva decenii de cercetări genetice și experimente, umanitatea a fost capabilă să creeze super-eroi cu puteri pe care nimeni altcineva nu le credea posibile - de la telepatie, la super-putere, la super-viteză și până la telekinezie. Practic, tot ce ai putea găsi într-o carte de benzi desenate. La început, acești super-eroi i-au protejat pe nevinovați și au oprit crima. Cu toate acestea, în timp, au devenit beligeranți, luptând între ei, precum și împotriva oamenilor pe care au jurat să-i protejeze. În cele din urmă, au răsturnat guvernele, au preluat controlul națiunilor și s-au transformat în stăpâni de război, însetați de haos și cuceriri. În calitate de general de rang înalt al Canadei, una dintre aceste țări sfâșiate de distrugere, Nym North e obligat să comită atrocități în numele liderului „erou", Hollowman, care are capacitatea de a manipula timpul. După ceva vreme, în împrejurări nefericite, își dă seama că toată această situație poate fi corectată prin plasarea unui dispozitiv de control al minții standard pe capul conducătorului, ceea ce îi va permite să-i ceară să facă orice, inclusiv să îl trimită în trecut pentru a opri această linie temporală complet. E o lovitură cu bătaie lungă, dar, pentru salvarea vieții fiicei sale și a omenirii, el și soldații de sub comanda lui sunt gata să încerce.…

-anaerob

Primul volum din trilogia „Hexagonal" Timpul este un pictor ce influențează tabloul întregii creații, aplicându-i retușuri de la o generație la alta. Nici în Diapolis legile firii nu au luat, evident, alt curs. Totuși, o aceeași regulă bântuie mințile locuitorilor de la începuturi şi până în prezent. Multi-controlorii trebuie exilați; sunt anormali, periculoşi și nu au ce căuta în societate. Faptul că nimeni nu a reevaluat de-a lungul anilor această concepție îi va costa însă mult mai scump decât s-ar fi putut gândi. În regatul în care domneşte - în cazurile fericite - magia, trăieşte şi Andreas Ashworth. Adolescentul de cincisprezece ani face parte dintr-o familie de oameni cu totul obișnuiți. Cu toate acestea, limitele îi sunt impuse doar de propria voință, iar asta-l va atrage într-o pânză de realități alternative spulberate, minciuni și comploturi din care nu va mai putea să se elibereze. În timp ce Andy se silește cu disperare să-şi ascundă puterile, războiul celor Puri înaintează. Amenințările Demonilor Transparenței pândesc la tot pasul. Capcane, lupte, antrenamente, surprize... Totul până când lumea începe să se fărâme în jurul lui, iar forțe mai vechi decât timpul se trezesc la viață pentru a îneca lumea în sânge. După toate acestea, salvarea atârnă de-un fir de păr. Al lui Andy.*glorious cover by blackroguex* <3…

-anaerob

Un cimitir de speranțe e-ntr-o inimă de om; când visătorul moare, visul ajunge deasupra existenței. Dar, când ți-e frică de tine, nici măcar zborul nu te mai poate salva.,,Dragul meu Flint, astăzi simt că mă prăbușesc.- A ta pentru totdeauna, Ophelia."*copertă realizată de @EchipaBlue*…

-anaerob

,,și încă lipesc flori presate pe discul de muzică clasică al nesperanțelor noastre uitate în absurd..."Când stelele cad în și din mine, învelișurile lor de vise și speranțe îmi zdruncină, puțin câte puțin, esența. Îmi găuresc sufletul, îmi vlăguiesc trupul, îmi încoronează mintea cu absurdul și se ciobesc pentru mine, dăruindu-mi lumina lor. Cu cioburile de stele, pot crea petale de flori pe care le pot arunca în vânt. Cu cioburile de stele, îmi pot construi universurile de fum.°copertă realizată de @farrahgemini°finalizată…

-anaerob

fantezie înaltă | aventură | magie | fantezie epică | legende | misterPrimul volum al trilogiei ,,Granițe de constelații" Cosmo Evander, un ajutor de fermier de cincisprezece ani din capitala micuțului regat al Axoniei, se desprinde de el însuși cu fiecare zi ce trece. Deși are o viață ușoară și liniștită, niciodată nu a aparținut printre sătenii mărunți, statornici și perseverenți. Dimpotrivă, se simte captiv. De când se știe, sufletul lui este în mișcare, visând la aventură, la farmec și la noi tărâmuri; cel mai mult pe lume, își dorește să plece să vadă Stelele Prăbușite, cioburile de lumină care s-au spart undeva, departe, într-un regat de care îl despart mii de mile. Iar acum, de ziua lui, are în sfârșit șansa să-și împlinească visul. Însă, atunci când, la ceremonia Armelor, este ales de ceva ce nimeni nu s-ar fi așteptat, totul se prăbușește. Într-o lume în care magia îți hărăzește cursul destinului și determină gloria familiei tale, diferențele fundamentale dintre el și cei care l-au înconjurat toată viața îl apasă pe Cosmo pe umeri mai mult ca niciodată. Singura lui șansă la fugă se distruge și mai mult când oameni de peste tot din țara luminoasă, fermecată încep să dispară fără urmă, sub amenințarea morții. Poate, până la urmă, problema lui cea mai mare nu va fi cum să ajungă să vadă Stelele Prăbușite. Meleagurile din sori și cuvinte au altceva în plan pentru el.*cover created by Rosalie_TheDarkLady; her premade shop is one of the best around here. Thanks a lot! ♥un început din 21 aprilie 2020…

-anaerob

. Povestitorul nu își asumă niciodată dreptul de a modifica acțiunea, el punându-și amprenta doar prin intermediul relatării. Desigur, hiperbolizează ici, colo, dar mesajul care va ajunge la cititori depinde doar de poveste în sine. Ei bine, să nu exagerăm - de poveste, de personaje, de cadrul imaginativ, și... de idee. Fără idei credibile, convingătoare, dar totuși unice, nu se obține nimic; doar se irosește complet talentul naratorului. Însă de unde vin cele mai bune idei? Fantasmele, fărâmițele ce trebuie asamblate în așa fel încât să se completeze reciproc? Din vise. Acelea pe care, ironic, nu le pot stăpâni. Visele la picioarele cărora cad, lăsându-le să mă ghideze asemenea unei marionete cu sfori. Visele care mă inspiră să scriu. Și am destule, slavă cerului. Mi se urcă pe spate și-mi îngreunează respirațiile și-mi sunt aripi. Să-mi înceapă fantasmagoriile, atunci. Copertă realizată de farrahgemini.…

-anaerob

Cynefin este locul sau timpul unde aparținem instinctiv și ne simțim conectați cu noi înșine. Doresc să ofer sfaturi pentru cei care își doresc ca opera lor să fie supusă unei păreri obiective, complexe. Nu mă leg de gramatică și ortografie, ci de firul narativ, personaje și elemente de construcție a textului. Sper din suflet să vă pot ajuta în călătoria voastră literară.…

-anaerob

|PAUZĂ|Un experiment cu reverberații în întreg spațiul cosmic. O greșeală. Vizitatori externi. Tehnologie mult prea avansată. O cursă pentru dominația mondială. Și o fată care nu poate nicidecum jongla cu toate. ❧❧❧ Pe un Pământ unde spațiul şi timpul se contopesc, unde mărimea sau dimensiunile nu contează și nici măcar antonimele nu sunt distinctive, singurul cuvânt atribuibil oamenilor din 3021 devine indolența. Acest lucru iese la iveală atunci când populația este acaparată printr-un virus numit Contopirea, menit să inhibe și ultima fărâmă de independență existentă. La marginea lumii, conducerea stă pe prăpastia unei distrugeri iminente, iar stelele imense, albastre și reci ca un cavou, amenință să sfârșească existența omenirii. Ei bine, astfel stând lucrurile, la ce te-ai aștepta de la o puștoaică de șaisprezece ani? Nu la fapte prea mărețe, în orice caz; mai mult ca sigur, orice copil obișnuit ar abandona și s-ar eschiva în spatele protecției celor dragi. Dar dacă nu ai în spatele cui să te eschivezi, iar singurul care ți-a mai rămas e cel mai bun prieten al tău? Hiraeth nu este nici pe departe definiția perfecțiunii. Nici măcar ea nu s-ar fi ales pentru a îndeplini o misiune mai importantă decât mersul la liceu. Este insurgentă, vulcanică, aeriană, îndărătnică și antisocială; exact genul de persoană pe care nu te-ai putea baza. Însă s-ar putea spune orice despre ea, exceptând faptul că nu are curaj. Este asta de ajuns? Ce întâmplă când greutatea de a salva nu doar propria planetă, ci întreg Universul, cade pe umerii ei? Un palindrom, un joc cu sumă nulă, amenințări voalate și nenumărate situații unde nimic nu e ceea ce pare. Te încumeți să pornești în aventură? Te încumeți să readuci lumea la normal?*cover made by @Rosalie_TheDarkLady. Thanks a million! ❤*…

-anaerob

. ,,Știi ce înseamnă să ții universul în mâini? Să poți pocni din degete fără să-ți fie teamă. Să te poți uita la cer fără să te simți pătat de propriile păcate. Să fii o rămășiță din soare, un strop de ocean, ultimul cuvânt dintr-o scrisoare. Să fii haos..." Dialogurile cu el erau poezia ei. Dar ascânteia dintr-un suflet început cu un foc de tabără nu e menită să dureze. Frumusețea ei stă tocmai în efemeritate. În ireal. În nonsens. Ascânteia. Ascânteia spune multe, dar și nimic. Ce-ți poate dărui în plus o scânteie dezacordată? E-n inimi și nu prea. E o jumătate. Un vis. O speranță. O explozie. Ascânteia poate fi orice... Să sperăm.《un început din 24 mai 2019》…

-anaerob

|pauză|. Când aud numele lui Caelestis Vane, toți locuitorii din Kalavor, regatul Văzduhului, îngheață, iar toate conversațiile se topesc în șoapte purtate de vânt printre umbre. Prințesa, viitoarea moștenitoare a tronului, are sufletul și mintea sfărâmate și înghețate, zdrobite sub sângele pe care l-au vărsat vorbele și mâinile ei, sub minciuni pe care ea însăși le-a țesut. Dar nu asta e problema cu ea. Ci faptul că n-ar ezita, pentru a se înălța, să tragă alte inimi în adâncuri, să calce și să frângă visuri și cadavre. Caelestis Vane e rece; e curajoasă; e nesăbuită; e autodistructivă; e instabilă; e inteligentă; e, oh, atât de înfiorător de încântătoare. Caelestis Vane e un cutremur care spulberă continente cu un zâmbet. Un ocean cataclismic, o respirație întreruptă, o zeitate decăzută, cu aripile frânte și întinate de întuneric, care ar ucide fără să clipească. Însă niciunul dintre oamenii din lume - din niciuna dintre cele cincisprezece - n-are habar de ce e capabilă cu adevărat cea care are aștrii și întreg cerul la picioare. Iar Caelestis asta și vrea să demonstreze. Că-și merită dreptul la tron, lumina, onoarea, renumele și libertatea. Că nu este ceea ce toți o cred a fi. În ziua când împlinește nouăsprezece ani, încoronarea nu decurge conform planului. Lonn, prietenul ei cel mai bun, izbucnește în flăcări, odată cu zeci de alți oameni din Kalavor. Totul se prăbușește în haos. Și ar putea fi cea mai bună ocazie a ei de a se ridica și de a arăta că a fi uman înseamnă și a te prăbuși. Chiar dacă asta înseamnă că zeci de realități, toate cele opt regate și viața ei sunt pe muchie de pumnal, înecate în secrete însângerate, comploturi și trădări mai vechi decât însuși timpul.*cover created by Rosalie_TheDarkLady. Go check her out, her graphics are amazing!…

-anaerob

enamour (substantiv): cuvinte de care te-ai îndrăgostit irevocabil și ireversibilenamour e un volum de poezie în poezie și de poezie în proză cu literă mică și fără semne de punctuație sau coerență sau oricevreau să țin totul natural încâlcit și fără logicădiscontinuucăci de ce ai căuta coerență în gândcover made by the brilliant -wanderes…

-anaerob

. Subiectivitatea e ceva mai mult decât poezie. Poezia e ceva mai mult decât subiectivitate. Dar poate că, în sinea ei, arta este mai mult decât amândouă. Poate că arta e sentiment. Chiar și arta urâtă; arta de a trăi, arta respirației, arta-vârtej, arta-culoare. Arta-cuvânt. Poate că și aceasta, amestecul de pământ, trupuri, nonsens, sânge, memorie și rădăcini, este doar un ciob de nemurire. Ar fi o idee interesantă ca oamenii, în complexitatea lor, să renască tocmai printr-o formă de viață atât de simplă: cuvântul.…

-anaerob

un volum de poezie scris de mare, la mare sau cu gândul la ea.…

-anaerob

Dacă nu este îngrijită, lumina unui suflet frânt se fragmentează în prisme de culoare și esență. Carson știe asta pe pielea lui. Când, în urmă cu doi ani groaznici, iubita lui a pierit în urma unei boli înfricoșătoare, cancer, fericirea lui și-a pierdut semnificația. De atunci, nu și-a mai permis să iubească. Până când a întâlnit-o pe Kaytlin.Blocat între trecut și prezent, îngrozit de faptul că o va distruge și pe ea prin dragostea lui, Carson nu își poate permite să se regăsească. Însă, cu ajutorul fetei cu aromă de foc în gânduri, poate alege să reînvețe ce este, cu adevărat, dragostea.Lucrare scrisă urmărind prompt-ul concursului ,,The choices I make".ONE-SHOT | FINALIZATĂ…

-anaerob

. Poeziile nu sunt nimic mai mult decât valuri aleatoare de energie artistică, alimentate de eliberarea pe care o resimte autorul transmițându-și sentimentele. Dincolo de pustiu, la marginea galaxiei de trăsături ce definesc fiecare om, se află un ocean format doar din astfel de valuri.Mulțumesc mult, @constellair, pentru extraordinara copertă!/Thanks a lot, @constellair, for the awesome cover!…