~Capitolul 9~ Adio mica Celest

Màu nền
Font chữ
Font size
Chiều cao dòng

Pe holurile castelului de auzeau pasii grabiti ai lui Rosalind.Ajunsa la  camera tronului unde Celest  si Dimitri mancau linistiti un zambet prefacut ii aparu.

-Am terminat-o ,acum puteti scapa orasul de sub blestem,vocea ei nerabdatoare o nelinisti pe Celest.

-Potiunea ta poate astepta si dupa masa.

Aceasta se crispa enervata si pleca trantind usa camerei de zi.

-Inca nu ai incredere in ea,o intreba Dimitri razand.

-Nu am avut niciodata,raspunse ea sec.
-La fel de precauta ca in totdeauna.
-Altfel cum ai supravietui printre atatea suflete de gheata ?
Dimitri tacu si continua sa manance in liniste . Stia cum functioneaza increderea Celestiei , acum el se afla la marginea dintre strain si prieten . Cu o singura miscare ar strica tot.
Pentru ea viata era un joc de sah , cauta piese bune ca sa iti asigure castigul ,iar el , el a fost o piesa importamta pe tabla ei de sah ,acum insa era un simplu pion.
Dimitri se ridica de la masa intinzandui mana Celestiei . Aceasta il privi nesigur de parca ar incerca sa gaseasca dorinta ascunsa a lui .Pana la urma il apuca de brat tinandul usor ,el zambi si conduse pana in sala tronului.
Acolo Rosalind ii astepta nerabdatoare cu doua pahare de sticla in care un lichid negru asemenea carbunelui se odihnea.
-Ce bine ca ati venit , mai aveam putin si trimiteam dupa voi.
-Bucurate ca am venit , i-o taie Celest .
Rosalind parea iritata de replica primita asa ca le intinde numai de cat paharele .
Amandoi iau cate un pahar , din cauza neatentiei sau a destinului  paharul aluneca din mana lui Celest pe podea pargandu-se in mii de bucatele .
-Nenorocit-o potiunea asta trebuia sa te nimiceasca si pe tine si pe asta , tipa Rosalind .
-Totul a fost o minciuna , spune Dimitri .
-Garzi ! Luati sobolanul asta si aruncati-o in temnita , ordona Celest .
Trece putin timp dar nimeni nu apare.
-Oh cred ca sunt prea ocupati cu armata mea .
Dimitri dadu perdeaua la o parte dezvelind o imagine oribila ,peste tot cavaleri in armuri gri  ce nimiceau umbre fara pic de mila
-Adio mica Celest , domnia ta s-a sfarsit , rade Rosalind cu pofta . Soldati luati viermii astia din fata mea !
Soldatii navalira in castel . Unul dintre ei incearca sa o prinda pe Celest dar Dimitri o trage la pieptul lui lovind matahalele direct in fata .
-Nimeni nu o atinge  , tipa Dimitri strangand-o mai tare la pieptul sau .
Acesta incasa lovituri peste lovituri dar nu se misca din fata Celestiei, protejand-o  cu ori ce pret .
-Aruncati viermii astia in temnita ,o sa le decid sentinta maine .

Soldatii se supun si ii tarasc pe cei doi in temnita castelului.

-------------------------------------------------------------
Scuze pentru ca nu am mai postat , am luat o pauza lunga si pe langa asta nu am mai avut inspiratie .
                                                Shiro =•.•=

Bạn đang đọc truyện trên: Truyen2U.Pro